Portrèt: FPNA

WILLEMSTAD.- Koral di Aruba ta haña sla èkstra duru di Stony Coral Tissue Loss Disease (SCTLD), e enfermedat di koral ku ta plama na e islanan di e área karibense di Reino. Diferente di na Boneiru òf na Kòrsou e koralnan na Aruba ta den un estado èkstra vulnerabel kaba, ku ta pone ku e impakto por ta mas grandi.

Den futuro mester realoká koral pa duna naturalesa un chèns pa rekuperá. Un situashon di krísis, ounke gobièrnu arubano no a anunsiá kódigo pretu ofisialmente ainda.

“Nos ta den un sistema degradá, serka koral ku ta vulnerabel kaba e enfermedat lo por dal èkstra duru pasobra nan no tin resistensia”, Sietske van der Wal ta bisa. E ta manager interino di Parke Marina di Fundacion Parke Nacional Aruba (FPNA).


Mapa di e koralnan di mas vulnerabel

Direktor Naturalesa i Medio Ambiente (DNM) a redaktá un mapa riba kua e koralnan di mas vulnerabel pa e enfermedat ta aparesé. For di esei ta resultá ku den sierto área mas ku mitar di e koralnan ta afektá.

Espesialmente serka e refnan na Oranjestad i San Nicolas mitar di e koralnan lo ta suseptibel pa e enfermedat di koral. “I eseinan ta e koralnan ku tei ainda”, Van der Wal ta bisa.

Pa por registrá e kontagio di e enfermedat di koral mihó entre otro tabatin nochi di informashon pa informá bushi, piskadó, operadó di deporte akuátiko, organisashonnan di naturalesa i públiko. Tambe entretantu a trein 24 bushi pa yuda reuní i klasifiká e koralnan sano i afektá.


Koral di Aruba ta bou di preshon pisá kaba

E notifikashon ku tabata drenta te luna di mei ta mustra ku e enfermedat a plama hopi kaba rònt di e isla: di kosta wèst nort i sùit wèst te e punta di mas sùit di e isla. E sitionan di e notifikashon huntu ku e koriente di laman ta hasi imposibel pa isolá e áreanan pa evitá kontagio, Van der Wal ta splika.

E koralnan tabata bou di preshon pisá kaba ku otro faktor manera blikiamentu di koral. Pero tambe aktividat di deporte di awa i rekreashon den e área di hotèl tin un impakto grandi riba e koralnan. Banda di esaki e dañamentu di e kalidat di e awa pa motibu di awa shushi i otro forma di shushamentu tin influensia riba e salú di e koralnan.

Krea un reserva di koral
Entretantu fundashon FPNA huntu ku gobièrnu ta wak posibilidat pa konstruí un reserva di koral na tera kaminda e enfermedat aki no por yega na e koralnan aki. “E úniko método awor lo ta un fasilidat na tera sin konekshon ku laman den akuario i baki ku ta mantené pa término largu”. Van der Wal ta bisa.

E koralnan na Eagle beach ku tei espesialmente den e área di e Embassy Suites nobo, pa motibu di nan sitio isolá tin un bon chèns di no kontaminá. Esaki a sali for di un skèn rápido resien di FPNA di e ambiente marino den e área aki.

“Den futuro esaki por ta un di e tiki áreanan ku por sirbi komo fuente natural di atkirí i kura koral na Aruba”, e organisashon di naturalesa ta skibi.

Epidemia mortal
E organisashon di naturalesa ta mónitòr e plamamentu di e enfermedat aki ku yudansa di boluntario ku a trein. A trein 24 bushi pa yuda pone e koralnan salú i afektá riba mapa. Entretantu d enfermedat di koral ta den e fase epidémiko ku posiblemente ta dura un aña. Por dura por lo ménos sinku aña promé ku e enfermedat kaba di stòp di krese pa loko, segun Van der Wal.

Te aworakí no tin un solushon pa e enfermedat di koral aki. Ta difísil pa konten’é i p’esei e fundashon ta trata di redusí e velosidat di proliferashon i ta empeñá pa kuramentu di e koral. Ta kosta tempu si pa akumulá reserva. Entretantu hende por evitá plamamentu mas aleu desinfektando material di sambuyá i di piska.

Si arubanonan drecha nan mes komportashon i si na nivel di maneho sierto kos kambia strukturalmente, koral ta haña un chèns pa drecha, e ta bisa. “Bo ta un bishitante di e área, ke men paga tinu kon bo ta trata e naturalesa. Koral ta bestia bibu pues no trapa nan i no mishi ku nan tampoko”, Van der Wal ta konkluí.

Gobièrnu no a anunsiá ofisialmente ainda ku ta trata di un situashon di krísis. FPNA awor ta hasi un investigashon di e estado di e koralnan na e isla. Esei lo presentá promé na e Ofisina di Kombatimentu di Desaster Aruba i despues tambe na konseho di minister. FPNA ta den deliberashon ku otro pais den Reino pa mira kua solushonnan lo por a sirbi pa Aruba.